Asta ii momentul in care ar trebui sa spun ceva,
Sa las cuvintele sa umple linistea asta ce ne sufoca pe toti.
Ma inec, trag aer adanc in piept si ma inec din nou.
Vreau sa scriu!
Dar pentru prima data creierul isi dezactiveaza comenzile asupra mainilor...
Privesc in jur si vad cum toti asteptati ceva.
Privirea devine tulbure,
Si in gand ma intreb doar atat:
"De ce in fiecare moment al existenetei noastre cei din jurul nostru au asteptari de la noi?"
Nu vreau sa aveti asteptari! Vreau doar sa respir fara ca voi sa va asteptati la asta!
Vreau sa respir si atat!
