Tot aud in jurul meu ca avem timp!
Avem timp sa facem tot ce ne dorim
Sa promitem imposibilul, caci avem timp!
Toti se lauda ca avem timp
Dar nimeni nu il vede
Cum alearga nebun in jurul nostru!!!
Iubite tu nu vezi ca lumea asta distruge tot ce ii mai bun in tine?
Tu nu vezi ca ma lupt cu morile de vant atunci cand iti vorbesc?
Nu realizezi ca tu esti mult mai mult pentru mine?
Ca tacerea ta e la fel de taioasa ca suflarea crivatului pe teritoriul rus?
Ma zbat pentru tine desi e in zadar caci vreau sa iti fie bine tie macar!
Dar tu nu vezi, nu auzi, nu vorbesti, inchizi ranchiuna in tine si in mine indirect lovesti...
E o lume nebuna din care vreau sa scapam dar fa un efort iubite, caci mai e timp sa ne salvam!!!
In drumul meu spre rai
M-am ratacit pe scara sentimentelor
M-am impiedicat de treptele fericirii
Si am cazut in subsoulul dezamagirii.
M-am agatat cu disperare de o bucata rupta,
Dintr-o treapta veche, urata si
Am reusit sa urc doua, trei trepte
Cand m-am lovit brusc de duritatea unui perete.
In golul din fata ochilor se simtea miros de sange.
Mi-am dus mana la frunte, dar mana nu o mai simte...
Mi-am atins trupul incet, dar fiecare parte atinsa
Se desprindea lovind treptele vechi de ciment.
Sufletul se zbatea sa urce mai departe cu disperare
Iar fiecare treapta urcata era o victorie a sufletului
Asupra partii materiale insangerata.
Ajunge in fata portii de aur si bate timid,
Poarta se deschide si o voce calda rosteste:
“bine ai venit acasa fiule” iar sufletul
se prabuseste in genunchi, plangand indurerat.
“Iarta-ma Tata ca multe mi-ai indurat”
Claudia Adjudeanu
Marţi 3 aug 2010
Tânăra arădeancă a terminat secţia de arhitectură a Liceului de Artă Sabin Drăgoi, dar se vede făcând meseria de poliţist.
Încă de mică, tânăra a dovedit că are valenţe artistice. Din clasa întâi a ştiut ce vrea şi a urmat cursurile Şcolii de Artă, la specializarea pian. „A fost o alegere pe care am făcut-o de una singură. Fiica naşilor mei făcea pian şi am auzit-o cântând. Mi-a plăcut foarte tare şi am decis că şi eu vreau să fac asta”, povesteşte Claudia Costina. Recunoaşte că îi place foarte mult şi acum, dar să cânte doar aşa, de plăcere, şi nu să studieze intensiv. De altfel, acesta a şi fost motivul pentru care a abandonat din clasa a V-a pianul şi s-a reorientat spre desen.
De la desen la arhitectură
„Pianul necesită foarte mult studiu individual. Nu îţi mai rămâne timp pentru nimic. Aşa că am decis că nu îmi doresc să îmi fac o astfel de meserie şi din clasa a V-a m-am înscris la desen, la acelaşi liceu”, îşi aminteşte tânăra. După patru ani de desen, în clasa a IX-a a dat admitere la specializarea arhitectură, tot la Liceul de Artă Sabin Drăgoi. „Desenul mi se potriveşte ca o mănuşă şi au fost patru ani frumoşi, în care am învăţat multe şi am făcut ceea ce îmi place”, spune Claudia Costina. Împreună cu colegii de clasă şi cu profesoara de istoria artei a participat şi la cel mai frumos proiect din viaţa sa de până acum.
„Expoziţia pe care am pregătit-o, referitoare la patrimoniul arhitectural al Aradului, a fost extraordinară. În primul rând, a fost vorba despre faptul că am lucrat în echipă cu colegii mei şi apoi de semnalul de alarmă pe care sper că l-am tras”, povesteşte tânăra artistă arădeană.
Spune că îşi doreşte să continue să se implice în astfel de proiecte, fie ca voluntar în ONG-uri de profil, fie la ediţii viitoare ale unor astfel de expoziţii.
„Clădirile vechi din centru reprezintă de fapt cultura şi tradiţiile noastre, ale arădenilor, ale Aradului, aşa că e foarte mare păcat ce se întâmplă acum cu ele. E şi mai păcat pentru că am constatat că sunt foarte mulţi oameni interesaţi de soarta acestor clădiri”.
Dă arhitectura pe poliţie
Acum, la finalizarea studiilor liceale, tânăra şi-a încercat norocul la Academia de Poliţie, unde a luat probele fizice, dar a picat la scris. „Eu iubesc desenul liber. Or, arhitectura înseamnă mai puţin desen liber şi mai multă matematică şi programe de calculator. Nu mă vedeam într-un bioru făcând asta, în schimb mă văd pe teren, fiind poliţist criminalist”, îşi expune Claudia opţiunile sale de viitor.
Întrebări şi răspunsuri
Vei mai încerca să dai admitere la Academia de Poliţie?
Încă nu ştiu sigur. Iau în calcul şi varianta ca la anul să încerc din nou să intru, mai ales că este o meserie pe care mă văd făcând-o fără nicio problemă.
Ce faci în această vacanţă de vară?
Dat fiind că am ratat admiterea unde mi-am dorit cel mai mult, acum îmi pregătesc dosarul pentru facultatea de litere din Timişoara, pentru cea de-a doua sesiune de admitere. Mi-aş dori să fac specializarea rusă-engleză pentru că eu cred că rusa e o limbă specială şi care are mare căutare. Îmi va fi de folos o astfel de specializare, chiar dacă până la urmă voi ajunge poliţist.
Ce-i place
„Sunt pasionată de fotografie. Îmi place la nebunie să fac poze. Îmi mai plac mult călătoriile, atât în ţară, cât şi în străinătate. Cred că oriunde ai merge, găseşti lucruri extraordinare de văzut, de fotografiat, de bucurat sufletul şi ochiul”, spune tânăra Claudia Costina.
Ce nu-i place
„Trebuie să recunosc că cel mai mult mă deranjează prostia. Pe următorul loc în topul lucrurilor care îmi displac sunt cei ce persistă şi exagerează cu prostia”, spune tânăra.
PORTRET: Cerasela Ciorba pictează camere pentru copii
Claudia Adjudeanu
Vineri 9 iul 2010
Tânăra doreşte să îşi continue studiile de design şi să profeseze în afara ţării, dar între timp aduce desenele animate în camerele micilor arădeni.
PROFIL
Nascută: 2 aprilie 1991 Arad
EDUCAŢIE. A absolvit în acest an Liceul de Artă Sabin Drăgoi
Experienţă: S-a specializat în design industrial
Familie: Singură la părinţi
S-a născut şi a crescut într-o familie cu înclinaţii artistice. Mama sa şi tatăl său pictează de hobby, aşa că nu a fost greu să-şi descopere acest talent şi să fie încurajată în această direcţie. „Tata chiar a făcut Şcoala Populară de artă şi pictează şi acum. Chiar mai lucrăm împreună la unele proiecte”, povesteşte, plină de vervă, Cerasela.
Încă din clasa întâi s-a înscris la liceul de artă, pentru că desena încontinuu, aşa că părinţii au ales să o îndrume în această direcţie. „Şi în şcoala primară, dar şi înainte, la grădiniţă, fiecare clipă liberă mi-o petreceam desenând. Aşa că alegerea acestei şcoli a venit firesc”, mai explică tânăra artistă.
Descoperirea design-ului
Design-ul l-a descoperit ceva mai târziu, tot la şcoală. „Am stat mult de vorbă cu colegii din clasele mai mari. În plus, cum aveam ore în clase diferite, vedeam lucrările lor în ateliere şi mi-au plăcut foarte mult. Aşa am decis să dau admitere la secţia de arhitectură. Am urmat aceste cursuri şi din clasa a X-a am ales specializarea în design industrial”, mai povesteşte Cerasela Ciorba.
De altfel, aceasta este specializarea pe care vrea să o urmeze şi la facultate. În aceste zile se pregăteşte de admitere la facultatea de profil din cadrul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad. Spune că vrea să rămână aproape de casă pentru că nu se simte confortabil într-un loc total străin şi cu oameni pe care nu-i cunoaşte. „În plus, vreau să fac design industrial, pentru că asta îmi place şi în cadrul acestei specializări vom face şi parte de design ambiental”, explică tânăra artistă.
Lucrează fără şabloane
În acelaşi timp, Cerasela îi bucură şi pe cei mai mici dintre arădeni cu pasiunea sa pentru desen şi pictură. „Am făcut până acum trei camere pentru cei mici. Am desenat pe pereţii camerelor lor imagini şi personaje din desene animate. La o fetiţă, de exemplu, am desenat-o pe Hannah Montana pe perete, pentru că micuţa este un mare fan. Chiar dacă e în clasa a III-a, s-a bucurat nespus de acest lucru”, povesteşte tânăra arădeancă.
E mândră să adauge că lucrează fără şabloane la acest tip de picturi, dar şi de faptul că la unele dintre lucrări a colaborat cu tatăl său. Spune că pentru pictarea unei camere cu trei, patru personaje de desene animate şi cu decorul aferent, munca este cam de o săptămână, pentru că e nevoie de atenţie la detalii şi migală.
Întrebări şi răspunsuri
Care crezi că va fi evoluţia ta viitoare în carieră?
Îmi doresc, în primul rând, să termin o facultate şi mai apoi cred că voi încerca să profesez în străinătate pentru că nu ştiu dacă în România design-ul industrial oferă prea multe şanse. Mi-ar plăcea să ajung în Anglia. Nu exclud nici varianta ca din timpul facultăţii să încerc obţinerea unei burse.
Care sunt pictorii tăi preferaţi?
Salvador Dali, William Turner, reprezentant englez al romantismului şi care are nişte tablouri superbe, clasicii Michelangelo sau Picasso. Sunt mulţi.