11 aprilie 2011

Poem pentru Aluna

Un suflet mult prea bun pentru noi!
 


Te vad cum te chinui
Te zbati sa mai traiesti putin...
Astepti sa termin ce am de spus.
Rasufli din ce in ce mai greu
Iar inima face eforturi disperate sa mai bata...
Ea inca asteapta sa termin de vorbit!
Ma inec in lacrimile care aluneca nebune pe obrazul meu.
Ai vrea sa vorbesti dar nu mai poti
Rasuflarea iti e din ce in ce mai greoaie
Iar inima nu mai poate lupta de una singura...
As-i vrea sa pot respira eu pentru tine,
Sa lupt eu pentru tine,
Dar nu pot! Am ajuns in punctul in care tu decizi daca mai lupti sau nu!
Ai vrea, se citeste in tristeatea ochilor tai ca ti-e greu sa pleci,
Dar nu mai poti! Ai vrea sa traiesti dar durerea te omoara incet,
Asa ca incetezi sa mai lupti, inima inceteaza sa mai lupte, eu incetez sa mai lupt....
Si toate astea sa iti alinam durerea!
Ma intorc pentru o clipa si te aud cum te ineci, cum nu mai poti sa respiri...
Te privesc ingrozita nestiind ce sa fac. 
Spun repede o rugaciune, in timp ce lacrimile aluneca pe obrajii inflacarati...
Nu mai poti! cu ultimele puteri te zbati sa mai traiesti, dar inima nu mai vrea
Nu mai poate, asa ca inceteaza sa bata…
Ochii inca iti sunt deschisi si ma privesc tot asa tristi…
Te iubesc sa stii, si acolo unde esti iti e de o mie de ori mai bine,
Dar cand ai plecat, ai luat si o parte din mine….
Si de atunci imi tot repet: "respira o sa fie bine!"

Niciun comentariu: