E duminica....si ploua

E duminica... ploua... e frig... e noapte. .. Se aseaza parca peste intreg satul o stare de melancolie, de tristete... Aceasta liniste ma obliga sa devin melancolica; gandurile ma invaluie neincetat si parca intunericul serii ma apasa cu putere si ma indeasa in pamantul imbibat de apa si simt cum acesta ma inghite, ma trage in jos, simt cum ma scufund.. si totusi nu am chef, nu am stare sa ma zbat, sa incerc sa ies... vreau doar sa ma scufund in liniste, vreau doar sa stau, sa privesc in gol, in tacere si sa nu am chef de nimic...de absolut nimic. E agitatie si stropii de ploaie creaza un fond sonor zbuciumat , avand acelasi ritm la nesfarsit. Norii negri sunt parca infiniti la fel si ploaia care nu se mai termina... sufletul devine tot mai greu, aerul rece imi taie rasuflarea si totusi eu stau si privesc cum duminica se ineaca in noapte, in ploaie, in noroi si nu fac nimic... nu vreau...nu pot...