Nici sufletul nici inima.
Si in ciuda plumbului ud si greu,
Prind aripi sa zbor spre cer,
Spre cerul cenusiu si rece...
Stropi mari de ploi negre
Pe ultimul drum imi sunt pereche.
Vantul spre pamant ma impinge
Noroiul de brau ma cuprinde,
Totu-i pustiu si rece, la fel si SUFLETUL PERECHE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu